Skip to content

Politica Religiei – O incercare seculara

Mai 13, 2008

Mary Warnock, mai bine cunoscuta sub numele de Baronesa Warnock de Weeke, este una dintre cele mai influente figuri in campul eticii biomedicale si a filosofiei etice. Ea a intrat in lumina reflectoarelor internationale in 1984 cand a condus comitetlul care a produs asa zisul „Raportul Warnock” care a legalizat procedurile IVF din Marea Britanie.

In ani recenti, Baroneasa Warnock a devenit unul din propagatorii majori ai viziunii eticii secolare – aplicand la tot spectrul de preocupari etice. Limitarea abordarii ei seculare este faptul ca ceea ce se transmite este adese ori mai mult decat crede ea ca este corect si etic.

In numarul prezent al „The New Statesman” un proeminent ziar intelectual din Marea Britanie, ea argumenteaza din nou ca politiice politicii trebuie sa fie eliberate de influenta religioasa. Fundalul este o noua controversa despre posibilitatea creari de embrioni uman-animal.

Dupa cum scrie Baroneasa Warnock:

„Cu cativa ani in urma Lordul Justice Bngham a observat ca judecatorii trebuie sa pornunte judecati moare in tribunale. Nu mai are sens sa spunem „Aceasta nu este o curte a moralurilor”. Bineinteles niciodata n-a prea avut logica sa spunem astfel, crima era rea din punct vedere moral si legal. Legea penala a reflectat mai mult sau mai putin crezurile acceptate morale; daca ar inceta sa fie astfel ar devenii ne-aplicabila.

Totusi, presupunerea comfortabila a coincidentei intre crezurile morale si legea penala nu mai este justificabila. Desi mare parte din lege ramane in acord cu ceea ce societatea crede ca este drept si bine, suntem tot mai constienti ca exista si diferente de nereconciliat. Ca indivizi particulari s-ar putea sa fim multumiti sa aparam o practica a tolerantei, un fel de relativism moral, dar in viata publica, in legistaltie si in aplicarea legii, nu exista loc de relativism. Societatea supravietuieste doar daca este supusa regulilor legii, si legea trebuie sa fie fara echivoc, si trebuie sa se poata aplica tuturor la fel.”

Ca sa spunem lucrurilor intr-un limbaj mai simplu, Warnock crede ca societatea este acum divizata cu privire la intrebarile morale de baza cu privire la care nu mai exista un conses moral. Astfel, legea trebuie sa aleaga de aprtea cui este si sa fie fara echivoc. In alte cuvinte, o parte castiga victoria politica.

Ea continua:

Daca luam in considerare trecerea, votarea unei noi legii, problema devine evidenta. De exemplu, cu legea Embriologiei, care urmeaza sa fie dezbatuta in the House of Commons in mai, exista un dezacord moral profund intre cei ce permit creerea, cercetarea a amestecului de embrioni umani (nucleul unei celule umane, incorsetat in coaja goala a unul ou al altui animal) si cei care privesc lucrul acesta ca pe o mare ofensa morala. Cum poate fi o astfel de disputa morala rezolvata?

Spre lauda ei, Baroneasa Warnock, vede ca fiind ireconciliabila natura diferenteleor dintre cele doua intelegeri ale embrionului uman. Legea fie va proteja viata si demnitatea umana a emrbionului ori va ingadui sa fie folositi in experimente si distrusi. Noi vorbim aici de fiinte umane in stare de embrion– ori despre o colectie de celule umane neinsemnate. Felul in care te hotaresti cu privire la problema asta are de aface cu viziunea ta asupra lumii.

Baroneasa Warnock vrea sa se asigure ca anumite obiectii teologice si religioase nu sunt ingaduite pentru a impiedica ceea ce ea considera a fi progres in lumea stiitifica si medicala. Forma argumentului ei, totusi, demonstreaza ca exista limitati inerente a unei viziuni asupra lumii seculare.

In primul rand, Warnock ca redarea unei etici seculare n-are nimic de aface cu implicatiile viziunii asupra lumii. Oamenii religiosi au prejudecati– ea pare sa creada ca cei seculari n-au. Secularismul este pur si simplu normal, preocuparile teologice sunt excentrice.

Mai mult:

Societatea nu este o organizatie religioasa ca biserica. Legile trebuie pe cat este posibil sa fie facute in interesul, mult mai cuprinzator decat problemele de credinta, al tuturor membrilor societatii, fie ca ei au sau nu vederi religioase. Ca legislaotori, premierii si guvernele trebuie sa ia in considerare care sunt consecintle masurilor care le sunt pune inainte, cum vor afecta acestea societatea si daca acestea vor face mai mult bine decat rau. Este rolul legislatorilor sa fie cei care se gandesc la consecinte. Ei nu trebuie sa se intrebe „Ce ma invata religia mea despre o astfel de masura?” ci „Cum va beneficia societatea in lumea empirica?”

Aceasta este o afirmatie foarte importanta, pentru ca in ea Warnock argumenteaza in favoarea modelului etic de gandire a unuia care se gandeste la consecinte– o abordare care limiteaza intrebarile morale la consecintele prevazule ale unui fapt. Asa cum vede ea problema prezenta, tratamentele medicale care ar putea reiesi din aceasta forma a embrionului pur si simplu depasesc ori ce alte considerente.( si aici este inclusa si ingrijorarea cu privire la statutul moral al embionului uman.)

Abordarea ei bazata pe consecinte ii permite sa ignore intrebarea cu privire la embrion in sine si ingrijorari cu privire la experimentarea umana si distrugerea vietii umane. Limitarea abordarii ei devine evidenta atunci cand subiectul uman nu mai este un embrion ci o pesoana umana dupa perioada de gestatie. Legile internationale si protocoalele care guverneaza experimentele medicale pe subiecti umani nu sunt bazate argumentele cu privire la consecinte. In schimb, se bazeaza pe argumentule cu privire la demnitatea inerenta a fiecarei vietii uname. Baronesa Warnock poate evita aceasta intrebare cu privire la embrioni doar daca se angajeaza intr-o teorie etica pe care n-o poate aplica altor fiinte umane. In alte cuvinte, ea a decis ca embrionul nu este demn de considerare in el insusi.

Mai mult, ea spune ca problema cruciala are raspuns in aceasta intrebare : „”Va beneficia societatea in lumea aceasta empirica?” In timp de Baroneasa Warnock crede clar ca un beneficiu potential al cercetarii pe baza de embrioni „in lumea empirica” poate sa includa tratamente medicale, ea ingnora in intregime faptul ca consecintele devaluarii vietii omenesti si a demnitati umane– chiar si „in lumea empirica”– ar fi devastatoare.

Putem multumi Baronesei Warnock din Weeke pentru ca ne-a amintit ca fiecare dintre noi funcionam pe baza unui sistem de viziune asupra lumi si ca toate viziunile asupra lumii implica presupuneri ideologice si filozofice– incluzand aici si viziunea aspura lumii seculara. Nu exista neutralitate.

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: