Skip to content

Un raspus evanghelic la „Un manifest evanghelic”

Mai 24, 2008

Cine sunt evanghelicii? Problema identitatii si definitiei evanghelice a post tema centrala a proiectului evanghelic inca de la inceputul sau in America. Data fiind natura miscari, definitia este greu de exprimat si mereu contestata.

Punerea in circulatie a Manifestului Evanghelic, pe data de 7 mai a atras atentia mijloacelor mass media nationale si astfel reprezinta inca o oportunitate a definirii evanghelismului. Documentul eliberat pe 7 mai reprezinta de asemenea o provocare, pentru ca autorii lui spera sa redefineasca miscarea in contextul timpurilor tulburi de acum.

Manifestul, pus in circulatie la o conferinta de presa la National Press Club, reprezinta o agenda. In citatul de presa oferit de catre organizatori se face lucrul acesta clar:

Astfel de dinamica a indemnat un grup de teologi si lideri crestini cu o considerabila intelepciune academica sa scrie cu atentie un Manifest evanghelic. Acest efort care a durat 3 ani a cautat sa revendice definitia a ce inseamna sa fi un evanghelic – termen care in anii recenti a fost folosit dese ori din puct de vedere politic, cultural, social si chiar ca strategie de marketing demografic.

Recunoscand ca multi oamnei din afara miscari se indoiesc acum ca evanghelismul mai poate fi vreodata pozitiv, si multi din cei din interiorul micari se intreaba daca termenul mai slujeste in mod util scopului, ei au organizat un comitet central care sa schiteze un document care sa revendice termenul si chemarea atat pentru cultura cat si pentru comunitatea de credincioasi. Radacinile teologice se gasesc in cuvantul grecesc „euangelion” care inseamna „Veste Buna” sau Evanghelie.

O criza a identitatii este diagnosticul si autorii intentioneaza sa „revendice definitia” chiar daca multi „acum se mai intreaba daca termenul mai slujeste in mod util scopului”. Autorii Manifestului evanghelic e limpede ca cred ca termenul ramane inca util. Redefinirea folosirii lui este telul lor.

Eu n-am semnat Manifestul, desi gasesc ca multe dintre elementele documentului sunt foarte atragatoare si compuse foarte elegant. Am prieteni intre cei care au semnat Manifestul, si am prieteni intre cei care nu l-au semnat. In cele din urma eu nu pot sa-l semnez din cateva motive. Aceste motive sunt inradacinate in ingrijorarea mea fata de identitatea Evanghelica si in crezul meu ca acest document spune mult prea multe pe de-o parte si mult prea putine pe de alta.

Din autorii documentului fac parte Timothy F. George of Beeson Divinity School si autorul Os Guiness de la Trinity Forum. Acestia cu siguranta isi argumenteaza cazul prin a deplange subversiunea termenului „evanghelic”. Ma alatur lor in ingrijorarea ca „confuzia si coruptia care inconjoara termenul de evanghelic au devenit asa de profunde incat caracterul a ceea ce inseamna cu adevarat a fost ascuns sau si-a pierdut importanta.”

Documentul spune multe despre aceasta confuzie, si multe dintre aceste lucruri sunt bune si profetice. Sunt complet de acord cu argumentul ca evanghelicii „ar trebui sa fie definiti teologic si nu politic, social sau cultural.”

Dar atunci cand Manifestul prezinta o definitie a evanghelicilor, aceasta se dovedeste a fi o definitie destul de minimalista. Evanghelicii, afirma acest document,”sunt cei care se definesc pe sine, credinta lor si vietile lor in conformitate cu Vestea buna a lui Isus din Nazaret.”

Acele cuvinte minunate sunt pline de continut crestin, dar sunt de asemenea cuvinte care vor fi revendicate si de altii care nu se considera evanghelici. Definitia nu este destul de cuprinzatoare. Documentul merge mai departe la a identifica cateva dintre crezurile Evanghelicilor. Printre aceste convingeri este si crezul ca „singura baza de acceptare inaintea lui Dumnezeu este prin ceea ce a facut Isus Hristos la cruce si ceea ce El face acum prin viata lui Inviata, prin care El a expus si reversat cursul pacatoseniei si violentei umane, a purtat pedeapsa pentru pacatele noastre, ne-a dat neprihanirea Sa, ne-a rascumparat din puterea celui rau, ne-a impacat cu Dumnezeu si ne imputerniceste cu viata Sa de sus.”

Aceasta este o afirmatie substantiala a evangheliei dar lasa pe din-afara exclusivitatea mantuirii celor care au venit la Hristos prin credinta. Folosirea a „pentru noi” in propozitii strategice te face sa te intrebi daca au ingaduit loc pentru inclusivism sau universalim? Usa nu este inchisa adecvat cu siguranta. Oare toti semnatorii au anuntat pe 7 mai ca pacatosii trebuie sa ajunga sa creada in Domnul Isus Hrsitos pentru a fi mantuiti? Aceasta este una din cele mai cruciale intrebari ale identitatii evanghelice.

Autorii fac limpede preocuparea lor de a defini Evanghelismul impotriva Fundamentalismului si Liberalismului Protestant. Ar include ei pe inclusivisti printre evanghelici?

O alta complicatie care intervine in acest punct este din faptul ca Evanghelicii sunt identificati ca ” una din marile traditii care s-a dezvoltat in cadrul bisericii crestine de-a lungul secolelor.” Exista un anumit sens in care acest fapt este adevarat, bineinteles, dar prin a corela intelegerea evanghelica ca una din multele traditii crestine, submineaza marturia noastra si seamana confuzie.

Manifestul Evanghelic, este cel putin in mare parte, un exercitiu de relatii publice. Documentul a fost lansat la National Pres Club– nu o locatie obisnuita pentru a discuta teologie. Scopurile afirmate ale documnetului sunt de asemenea directionate catre relatiile publice. Simtul de a incerca sa convinga publicul ca evanghelicii nu sunt ceea ce credem noi ca sunt ei (noi), impregneaza manifestul.

Evanghelicii uneori trebuie sa faca judecati aspre , afirma autorii, dar doar dupa ce clarifica faptul ca Vestea buna a Evangheliei este”coplesitor de pozitiva si este intotdeauna pozitiva inainte de a fi negativa.” Mai mult „Evanghelicii sunt pentru Cineva si pentru ceva mai degraba decat sa fie impotriva cuiva sau a ceva.”

Aceasta este o afiramtie minunata, si in intregime adevarata. Totusi, ca afirmatie a realtiilor cu publicul nu va merge prea departe – nu daca este urmata de orice discutie onesta sau de descoperiri. Asa cum recunosc autorii, sa fi pentru un principiu inseamna a te impotrivi opusului sau. Cei care se tin de principii contrare nu vor fi convinsi sa inceteze prin a afirma ca noi suntem impotriva principiilor lor si telurilor lor.

Intr-adevar, unul dintre cele mai tari puncte ale acestui document este recunoasterea sa ca diferentele de convingere ajung pana la cele mai fundamnetale intrebari ale vietii. Aceste diferente „nu sunt doar intre viziuni aspura lumi personale si intre stiluri complete de viata care co-exista in aceiasi societate.” Aceste diferente „sunt decisive nu doar pentru indivizi ci si pentru societate si civilizatii intregi.”

Un alt punct tare al acestui document este analiza profunda a crizei culturale si provocarii pe care o prezinta pentru crestini si integritatea credintei lor crestine. Manifestul este profetic in a pune sub acuzare evanghelismul pentru multe lui pacate, inclusiv:

Prea adese ori am trambitat evanghelia lui isus, dar am inlocuit adevarurile biblice cu tehnici terapeutice, inchinarea cu divertismentul, ucenicia cu cresterea potentialului uman, cresterea bisericii cu spriritul intreprinzator al afacerilor, preocuparea pentru bisrica si pentru adunarea locala cu expresii ale credintei care sunt fara biserica si doar un pic mai mult decat o spiritualitate insipida, anosta, impinirea nevoilor reale cu intermedierea nevoilor simtite, principiile misionare cu strategii de marketing. in acest proces am devenit cunoscuti pentru evangheli comerciale, care promoveaza o stare de bine, sanatate, bogatie si potential uman, o vorbarie religioasa vesela, fiecare din ele fiind de ne distins de moda trecatoare a lumii inconjuratoare.

Aceasta afirmatie este vrednica de cea mai seriosa meditatie – la fel si paragraful urmator:

Prea adesea am atacat rautatea si nedreptatea venita din partea altora, asa cum este omorarea celor ne nascuti, ca si ereziile si apostaziile liberalilor teologici ale caror vederi le-am dezvoltat intr-o „alta evanghelie”, in timp ce am tolerat propriile noastre pacate, am inchis ochii la propriile noastre vicii, si am traitit in captivitatea matrialismului si cunsumului de piata, in feluri care sa contrazica credinta noastra.

Din nou, aceasta este o afirmatie puternica. Dar ceea ce urmeaza este un pic problematic. Doar cateva paragrafe mai tarziu, Manifestul spune:

Prea adese ori am fost nesupusi poruncii de a-L iubi pe Domnul Dumnezeul nostru cu inima, sufletul, taria si mintea noastra, si am cazut intr-un anti-intelectualism care nu ne sta bine, si care este un handicap cultural sever cat si un pacat. In deosebi unii dintre noi am tradat traditia crestina puternica a unei vederi inalte a stiintei, rezumata chiar in matricea care a dat nastere stiintei moderne, si s-au facut vulnerabili la caricaturile si falsa ostilitate dintre stiinta si credinta. Prin a proceda astfel, in mod inconstient am dat mangaiere scientologiei neinfranate si naturalismului care fac ravagii in cultura noastra astazi.

Cine sunt acei credinciosi care reprezinta „caricaturile unei false ostilitati dintre stiinta si credinta?” Contextul pare sa implice pe acei care cred in cosmologia unui pamant tanar. Aceasta reprezinta milioane de evanghelici– poate prin cele mai multe sondaje, marea majoritate. Sunt ei (noi) pe cale sa fie exclusi din evanghlism? Daca acest paragraf nu se refera la creationisti care cred intr-un pamant tanar, atuci la cine e cu putinta sa se refere? (Profesorul Alan Jacobs, de la Wheaton, ajunge la aceiasi concluzie in analiza sa, publicata in The Wall Street Journal.)

Aceasta este una din problemele majore cu acest document. Atunci cand lanseaza o salva de critici nu face clar la adresa cui sunt. Reporterii prezenti la aceasta conferinta au exprimat intr-o oarecare masura exasperarea lor in acest punct. Atunci cand li ce cereau detalii specifice despre cine erau cei criticati, comitetul organizational a refuzat sa raspunda.

Documentul arata spre politicizarea credintei ca preocupare principala. Intr-o sectiune cruciala a textului, Manifestul afirma:

Crestinii de ambele parti ale spectrumului politic, atat stanga cat si dreapta, au facut greseala de a politiza credinta; si n-ar fi nici o imbunatatire sa raspundem la slabirea religioasa de dreapta cu revigorarea religioasa de stanga. Din orice parte vine o credinta politizata este lipsita de credinta, nubuneasca, si dezastruasa pentru biserica – si dezastruoasa pentru ratiuni crestine mai degraba decat pentru ratiuni constitutionale.

Chematii fiind la un devotament mai inalt decat cel fata de partid, ideologie sau nationalitate, noi evanghelicii vedem datoria noastra de a ne angaja in politica dar cu egala datorie de a nu lasa niciodata ca aceasta sa fie echivalenta cu vre-un partid, ideologie partizana, sistem economic, sau nationalitate. In balanta noastra, puterea spirituala, morala si sociala este la fel de importanta ca puterea politica, ceea ce este drept cantareste mai mult decat ceea ce este la moda, sau popular, asa cum principiul cantareste mai greu decat partidu, adevarul conteaza mai mult decat jocul de echipa si constiinta mai mult decat puterea si supravietuirea.

Contextul evident la aceasta este cursa perzidentiala din 2008 si afirmatiile grupurilor ca evanghelismul este prea atasat de Partidul Republican. Richard Mouw, presedintele Seminarului Teologic Fuller, unul dintre vorbitorii la aceasta conferinta a explicat punctul acesta pe postul national de radio:

Ei bine, eu cred ca am vazut in ultimii 30 de ani – stiti ca evanghelicii au devenit proeminenti in politica americana in jurul anilor 1980 cu fromarea marjoritati morale, si cred ca multi dintre ei au interes acoperit in a se folosi de conducrea lor religioasa pentru a promova un anumit tip de agenda politica. Si mai sunt cei dintre noi care vor sa spuna ca vrem eticheta , chiar daca nu ne identificam neaparat cu agenda politica respectiva, cu ideologia respectiva, si asta in mod evident cauzeaza tensiune.

Agenda respectiva este in mod sigur clarificatoare. Fara indoiala ca mult prea multi dintre evanghelici au confundat Evanghelia cu agenda politica– chiar si cu Partidul Republican. Aceasta poate fi chiar mai grava decat confuzia teologica- poate reprezenta idolatria.

Dar ceea ce documentul nu clarifica niciodata este cum sa te tii de o morala profunda si de convingeri politice, bazate pe principii biblice, fara pericolul de a te identifica cu o agenda politica – cel putin intr-o anumita masura. Sugereaza cumva, Manifestul o forma Gnostica de implicare politica?

In cele din urma, documnetul in esenta, este o chemare la politete. Intr-adevar, politetea este poate accentul principal al acestui document. Manifestul cauta sa defineasca un spatiu public civil in care personele din toate sistemele de credinta sa fie binevenite la a lupta pentru proptiile lor crezuri si convingeri. Acest spatiu public este mai degraba o piata civica deat una sacra sau deschisa.

„Piata publica civica” sta impotriva dorintelor teocratice de a avea o „piata publica sacra” si a secularismului care doreste „o piata publica deschisa”. In cuvintele Manifestului:

In contrast fata de aceste extreme, devotamentul nostru este fata de piata publica civila– o viziune a vietii publice in care cetatenii de toate credintele sunt liberi pentru a intra si a se angaja in piata publica pe baza credintei lor, dar intr-un cadru in care este afirmat ceea ce e drept si liber pentru si pentru celalalte credinte. Un drept pentru un crestin, este un drept si pentru un evreu si un drept pentru un secularist este un drept si pentru un mormon, si un drept pentru un musulman este un drept si pentru schientologist, si un drept pentru credinciosi de toate confesiunile din tara asta mare.

aceasta este o afirmatie buna si de folos… atat cat tine. manifestul este curajos in a chema la a pune un stop „razboiului cultural” care ameninta sa destrame societatea si sa inchida conversatiile si deliberarile civile.

Dar aceasta bravada nu se intinde peste propuneri specifiece despre cum se poate realiza aceasta. Fundatia acestei parti Manifestului pare sa fie cartea lui Os Guiness „The Case for Civility”, care aduce exact aceleasi argumente in exact acelasi limbaj elegant cu aceleasi limitari. Guiness este un analist social stralucitor si ar trebui sa fie numarat printre cei mai profunzi ganditori din lumea evanghelica. Dar aceleasi detalii geniale care se gasesc in The Case for Civility, sunt de fapt principalele deatalii geniale ale unui proiect mai timpuriu tot al lui prin propria lui relatare si conceptie in – The williamsburg Charter din 1988.

Limitariile ambelor proiecte se regasesc in Maifestul evanghelic, si au un rezultat devastator. Cicismul ete urgent important si este central in ordinea Americana. Civismul este o virtute inradacinata in faptul ca, crestinii intelec fiecare fiinta umana ca fiind creata in imaginea lui Dumnezeu. Dar nici Guiness nici Manifestul nu pot construi cadrul pentru civismul pe care Guiness si-l imagineaza. Aceasta datorita faptului ca acum avem de a face tocmai cu intrebarea fundamentala a existentei pe care Manifestul o recunoaste, intrebare care in cele din urma va forma civilizatia.

Probleme ca, avortul si casatoria nu sunt doar importante ci si urgente. Unul capata impresia ca civismul acesta asa de pretion sin documentul acesta poate lua doar forma unei discutii nesfarsite si unui dialog vesnic. Aceasta s-ar putea potrivii magnatiilor gandirii din Washington, dar nu se potriveste culturii politicilor publice sau vietii pe care o ducem cei mai multi dintre noi. Manifestul este minunat de profetic in chemarea la civica, dar dar nu explica cum aceste civism poate supravietui concluziilor – sau cum partile civice ale unei conversati despre lucruri supreme pot spune adevarul si sa fie intotdeauna considerat politicos sau civic.

Atunci cand documentul afirma corect ca: „Intr-o societate asa de diversa din punct de vedere religios ca America astazi, nici o credinta n-ar trebui sa fie facuta normativa pentru intreaga societate, totusi ar trebui sa existe loc pentru exprimarea libera a credintei in piata publica”; vrea sa spuna prin aceasta ca se poate sau ar trebui sa nu existe o moralitate normativa pentru piata aceasta publica? Sau, cineva se poate intreba, moralitatea aceasta normativa (fara de care societatea n-ar mai putea supravietui) ar secularizata asa cum autorii Manifestului se tem cu atata elocventa?

Unde apar limitele fata de devotamentul civic? Este posbil ca cineva sa vorbeasca intr-adevar Evanghelia si despre actul de credinta in Isus Hristos ca fiind singura cale spre mantuire si sa fie considerat civic, politicos?

In cele din urma trebuie sa judec Manifestul evanghelic, ca fiind prea expansiv in termeni de realtii publice si prea subtire in termeni teologici. Admir multe din cele spunse in acest document si ceea ce reprezita, dar nu-l pot accepta ca un intreg. Vreau ca el sa fie mai teologic si mult mai specific in ce priveste Evanghelia, sunt de acord cu autorii ca evanghelistii ar trebui sa fie definiti teologic si nu politic, cultural sau social. Acest document va trebui sa fie mult mai teologic pentru a implini scopurile pe care si le-a propus.

Acum, poate ca noi evanghelici, vom avea de castigat din conversatia civila despre acest Manifest care cheama la civism. Acesta ar fi cel putin un loc bun de pornire.

Anunțuri
2 comentarii leave one →
  1. Ioan C. permalink
    August 17, 2011 6:19 am

    MIC INDRUMAR BIBLIC ORTODOX ( varianta revizuita 3)

    Doamne Iisuse, mântuieşte-mă pe mine, păcătosul!

    Cuprins
    1. DESPRE SFANTA TREIME ( DUMNEZEU IN TREI PERSOANE)
    ( pentru Martorii lui Iehova)
    2. CINE ESTE IISUS
    3. DESPRE FAPTE BUNE ( pentru protestanti, care sustin ca mantuirea e numai prin credinta)
    4. DESPRE BOTEZUL COPIILOR
    5. SFANTA TRADITIE
    6. DESPRE IMAGINI IN BISERICA
    7. DESPRE INCHINAREA LA INGERI SI SFINTI
    8. IMPOTRIVA SUPREMATIEI PAPALE
    9. DESPRE GHICIT ( deschiderea Cartii)
    10. DESPRE POCAINTA
    11. DESPRE CONTINUITATEA BISERICII DE LA APOSTOLI PANA ASTAZI
    12. NU ORICINE POATE INTERPRETA SCRIPTURA
    13. DESPRE VESNICIA CHINURILOR IADULUI ( Impotriva Martorilor)
    14. SUNTEM MANTUITI PRIN HAR, CREDINTA, FAPTE BUNE
    15. IMPOTRIVA PREDESTINARII
    16. DESPRE VORBIREA IN LIMBI
    17. DESPRE TRUPUL SI SANGELE DOMNULUI ( cum ca nu sunt doar simboluri, cum spun protestantii)
    18. CINE SUNT PREOTII
    19. DE CE TINEM DUMINICA, NU SABATUL, CA ADVENTISTII
    20. DESPRE FECIOARA MARIA
    21. DESPRE POST ( necesitatea lui)
    22. DESPRE PURCEDEREA DUHULUI SFANT NUMAI DE LA TATAL ( nu si de la Fiul, cum zic catolicii)
    23. DESPRE CALUGARIE
    24. DESPRE MILOSTENIE

    1. DESPRE SFANTA TREIME ( DUMNEZEU IN TREI PERSOANE)

    ( pentru Martorii lui Iehova)
    ” Şi după ce s-a botezat tot poporul, botezându-Se şi Iisus şi rugându-Se, s-a deschis cerul, Şi S-a coborât Duhul Sfânt peste El, în chip trupesc, ca un porumbel, şi s-a făcut glas din cer: Tu eşti Fiul Meu cel iubit, întru Tine am binevoit.”
    ( Luca 3: 21- 22);
    Domnul Iisus a zis: ” Iar Eu şi Tatăl Meu una suntem.” ( Ioan 10: 30);
    ” Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh, şi Aceşti trei Una sunt.” ( I Ioan 5: 7);
    ” Căci căruia dintre îngeri i-a zis Dumnezeu vreodată: “Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut”; şi iarăşi: “Eu Îi voi fi Lui Tată şi El Îmi va fi Mie Fiu”? Şi iarăşi, când aduce în lume pe Cel întâi născut, El zice: “Şi să se închine Lui toţi îngerii lui Dumnezeu”. Şi de îngeri zice: “Cel ce face pe îngerii Săi duhuri şi pe slujitorii Săi pară de foc”; Iar către Fiul: “Tronul Tău, Dumnezeule, în veacul veacului; şi toiagul dreptăţii este toiagul împărăţiei Tale.”( Evrei 1: 5- 8);
    ” Harul DOMNULUI nostru IISUS HRISTOS şi dragostea lui DUMNEZEU şi împărtăşirea SFÂNTULUI DUH să fie cu voi cu toţi!” ( II Corinteni 13: 13);
    ” Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh” ( Matei 28: 19).

    2. CINE ESTE IISUS

    ” Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu şi, crezând, să aveţi viaţă în numele Lui. ” ( Ioan 20: 31);
    ” Iisus este Domnul” ( Romani 10: 9);
    ” Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi” ( Romani 10: 9);
    ” Iisus Hristos a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu.” ( I Timotei 1: 15);
    ” mărturisim că Tatăl a trimis pe Fiul, Mântuitor al lumii.” ( I Ioan 4: 14);
    ” Iisus Hristos a venit în trup” ( I Ioan 4: 2);
    ” Hristos Iisus, Domnul meu” ( Filipeni 3: 8);
    ” Domnul meu şi Dumnezeul meu!” ( Ioan 20: 28);
    ” Dumnezeu, Mântuitorul meu” ( Luca 1: 47);
    ” Cred că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.” ( Fapte 8: 37);
    ” Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor.” ( Apocalipsa 19: 16);
    ” am primit, că Hristos a murit pentru păcatele noastre după Scripturi; Şi că a fost îngropat şi că a înviat a treia zi, după Scripturi; Şi că S-a arătat lui Chefa, apoi celor doisprezece; În urmă S-a arătat deodată la peste cinci sute de fraţi, dintre care cei mai mulţi trăiesc până astăzi, iar unii au şi adormit; După aceea S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor” ( I Corinteni 15: 3- 7);
    ” 25. Şi Iisus i-a zis: Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi. 26. Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri în veac. Crezi tu aceasta? 27. Zis-a Lui: Da, Doamne. Eu am crezut că Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în lume.” ( Ioan 11: 25- 27);
    Iisus ne mantuieste: ” Crede în Domnul Iisus şi te vei mântui tu şi casa ta.” ( Faptele Apostolilor 16: 31);
    “El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre, dar nu numai pentru păcatele noastre, ci şi pentru ale lumii întregi.” ( I Ioan 2: 2);
    ” Întru El avem răscumpărarea prin sângele Lui şi iertarea păcatelor, după bogăţia harului Lui” ( Efeseni 1: 7).

    3. DESPRE FAPTE BUNE ( pentru protestanti, care sustin ca mantuirea e numai prin credinta)

    ” Căci Fiul Omului va să vină întru slava Tatălui Său, cu îngerii săi; ŞI ATUNCI VA RĂSPLĂTI FIECĂRUIA DUPĂ FAPTELE SALE.” ( Matei 16: 27);
    ” Şi pentru ce Mă chemaţi: Doamne, Doamne, ŞI NU FACEŢI CE VĂ SPUN?” ( Luca 6: 46);
    ” Iar El a zis: Aşa este, dar fericiţi sunt şi cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu ŞI-L PĂZESC.” ( Luca 11: 28).
    ” Nici o sluga nu poate sa slujeasca la doi stapani. Fiindca sau pe unul va uri si pe celalalt il va iubi, sau de unul se va tine si pe celalalt il va dispretui. NU PUTETI SA SLUJITI LUI DUMNEZEU SI LUI MAMONA.
    Toate acestea le auzeau si fariseii, care erau iubitori de argint,si-L luau in bataie de joc.
    Si El le-a zis: VOI SUNTETI CEI CE VA FACETI PE VOI DREPTI INAINTEA OAMENILOR, DAR DUMNEZEU CUNOASTE INIMILE VOASTRE; căci ceea ce la oameni este inalt, uraciune este inaintea lui Dumnezeu.” ( Luca 16: 13-15);
    ” DE MA IUBITI, PAZITI PORUNCILE MELE.” ( Ioan 14: 15);
    ” DACA PAZITI PORUNCILE MELE, VETI RAMANE INTRU IUBIREA MEA” ( Ioan 15: 10);
    ” Ci, in orice neam, cel ce se teme de El SI FACE DREPTATE este primit de El.” ( Fapte 10: 35).
    ” DUMNEZEU, CARE VA RASPLATI FIECARUIA DUPA FAPTELE LUI:
    Viata vesnica celor ce, PRIN STARUINTA IN FAPTA BUNA, cauta” ( Romani 2: 5-7);
    ” Si intru aceasta stim ca L-am cunoscut, DACA PAZIM PORUNCILE LUI.
    Cel ce zice: L-am cunoscut, dar poruncile lui nu le pazeste, mincinos este si intru el adevarul nu se afla.” ( I Ioan 2: 3-4);
    ” Prin aceasta cunoastem pe fiii lui Dumnezeu si pe fiii diavolului:ORICINE NU FACE dreptate nu este din Dumnezeu, nici cel ce nu iubeste pe fratele său” ( I Ioan 3: 10);
    ” Căci dragostea de Dumnezeu aceasta este: SA PAZIM PORUNCILE LUI; si poruncile Lui nu sunt grele.” ( I Ioan 5: 3);
    ” nu urma raul, ci binele. CEL CE FACE BINE DIN DUMNEZEU ESTE; cel ce face rau n-a vazut pe Dumnezeu.” ( III Ioan 1: 11);
    ” Si marea a dat pe mortii cei din ea, si moartea si iadul au dat pe mortii lor, SI JUDECATI AU FOST, FIECARE DUPA FAPTELE SALE.” ( Apocalipsa 20: 13);
    ” 16. Şi, iată, venind un tânăr la El, I-a zis: Bunule Învăţător, ce bine să fac, ca să am viaţa veşnică? 17. Iar El a zis: De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun decât numai Unul Dumnezeu. Iar de vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile. 18. El I-a zis: Care? Iar Iisus a zis: Să nu ucizi, să nu săvârşeşti adulter, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb; 19. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta şi să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” ( Matei 19: 16- 19).

    4. DESPRE BOTEZUL COPIILOR

    Noi, crestinii ortodocsi, botezam copii pentru ca:
    ” Răspuns-a Iisus şi i-a zis: Adevărat, adevărat zic ţie: De nu se va naşte cineva de sus, nu va putea să vadă împărăţia lui Dumnezeu.” ( Ioan 3: 3);
    ” Şi el, luându-i la sine, în acel ceas al nopţii, a spălat rănile lor şi s-a botezat el şi toţi ai lui îndată.” ( Fapte 16: 33);
    ” Am botezat şi casa lui Ştefana” ( I Corinteni 1: 16);
    ” Şi toţi, întru Moise, au fost botezaţi în nor şi în mare.” ( I Corinteni 10: 2).
    Dovada ca marturia nasilor la botez e valabila:
    ” Şi văzând Iisus credinţa lor, i-a zis slăbănogului: Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale!” ( Marcu 2: 5).
    Botezul inlocuie circumcizia ( care stim ca se facea la 8 zile de la nastere):
    ” Iată eu, Pavel, vă spun vouă: Că de vă veţi tăia împrejur, Hristos nu vă va folosi la nimic.” ( Galateni 5: 2).
    Persoanele adulte nebotezate ( cum sunt in India) trebuie catehizate inainte de botez.

    5. SFANTA TRADITIE

    1. De unde stia Pavel numele vrajitorilor lui faraon, care l-au infruntat pe Moise ( ma refer la Iannes si Iambres, din II Timotei 3: 8), ca in Vechiul Testament nu apare numele lor? Raspunsul: din Traditie.
    2. Dar apostolul Iuda de unde stia ce a spus patriarhul Enoh, ( vezi Iuda 1: 14), ca in VT nu apare nici un citat din Enoh? Raspunsul: din Traditie.
    3. De unde stia apostolul Iuda ce i-a spus arhanghelul Mihail Satanei atunci cand a murit Moise ( vezi Iuda 1: 9), ca in VT nu scrie? Raspunsul: din Traditie.
    4. De unde il citeaza Pavel pe Domnul Iisus ( vezi Fapte 20: 35), ca in Evanghelii nu apar aceste Cuvinte? Raspunsul: din Traditie.
    5. De unde avem termenul ” Sfânta Treime”, ca nu exista in Sfanta Scriptura?
    6. De ce crestinii se inchina duminica? Ca nu e o porunca expresa in Biblie, ci Traditia ne-o spune asta.
    7. De unde stim care e forma crucii pe care a fost rastignit Domnul Iisus (ca Martorii spun ca Hristos a fost rastignit pe un stalp si sunt si alte feluri de cruci, precum crucea Apostolului Andrei) ? Din Traditie.
    VT= Vechiul Testament.
    ” Now I praise you, brethren, that you remember me in all things and keep the TRADITIONS just as I delivered them to you.” ( I Corinthians 11: 2);
    ” Therefore, brethren, stand fast and hold the TRADITIONS which you were taught, whether by word or our epistle.” ( II Thesalonians 2: 15);
    ” But we command you, brethren, in the name of our Lord Jesus Christ, that you withdraw from every brother who walks disorderly and not according to the TRADITION which he received from us.” ( II Thesalonians 3: 6).
    NOTA. Am citat din New King James Version !

    6. DESPRE IMAGINI IN BISERICA

    – ” O, galateni fara de minte, cine v-a ademenit pe voi sa nu va incredeti adevarului, pe voi, IN OCHII CARORA A FOST ZUGRAVIT IISUS HRISTOS RASTIGNIT?” ( Galateni 3: 1).
    – ” Cortul insa sa-l faci din zece covoare de in rasucit si de matase violeta, stacojie si visinie; IN TESATURA LOR SA FACI CHIPURI DE HERUVIMI ALESE CU ISCUSINTA”
    ( Iesirea 26: 1);
    – ” Sa faci o perdea de in rasucit si de matase violeta, stacojie si visinie, rasucita, IAR IN TESATURA EI SA AIBA CHIPURI DE HERUVIMI ALESE CU ISCUSINTA” ( Iesirea 26: 31).
    – Fara a ne mai gandi la heruvimii de pe chivotul legii ( vezi Iesirea cap. 25: 18).
    – ” Si a facut in Sfanta Sfintelor doi heruvimi de lemn de maslin, inalti de zece coti.
    O aripa a heruvimului era de cinci coti si cealalta aripa a heruvimului era tot de cinci coti. Zece coti erau de la un varf al aripilor lui pana la varful celeilalte aripi.
    Tot de zece coti era si celalalt heruvim; amandoi heruvimii aveau aceeasi masura si aceeasi infatisare.
    Inaltimea unui heruvim era de zece coti; la fel si celalalt heruvim.
    Si a asezat el heruvimii la mijloc, in partea de la fund a templului. Aripile heruvimilor erau insa intinse; si atingea aripa unui perete, si aripa celuilalt heruvim atingea celalalt perete. Iar celelalte aripi ale lor se atingeau in mijlocul templului, aripa de aripa.
    Si a imbracat el heruvimii cu aur.
    PE TOTI PERETII TEMPLULUI DE JUR IMPREJUR, PE DINAUNTRU SI PE DINAFARA, A FACUT CHIPURI SAPATE DE HERUVIMI, DE COPACI, DE FINICI SI DE FLORI IMPODOBITE.”
    ( III Regi 6: 23-29, dar in Biblia Cornilescu I Imparati/ Regi 6: 23- 29).
    ” Apoi să faci doi heruvimi de aur; şi să-i faci ca dintr-o bucată, ca şi cum ar răsări din cele două capete ale capacului;
    Să pui un heruvim la un capăt şi un heruvim la celălalt capăt al capacului.
    şi heruvimii să-i faci ca şi cum ar ieşi din capac. Heruvimii aceştia să fie cu aripile întinse pe deasupra capacului, acoperind cu aripile lor capacul, iar feţele să şi le aibă unul spre altul; spre capac să fie feţele heruvimilor.”
    ( Iesirea 25: 18- 20; despre capacul chivotului Legii).

    7. DESPRE INCHINAREA LA INGERI SI SFINTI

    ” Iar îngerului Bisericii din Filadelfia scrie-i: Acestea zice Cel Sfânt, Cel Adevărat, Cel ce are cheia lui David, Cel ce deschide şi nimeni nu va închide şi închide şi nimeni nu va deschide: 8. Ştiu faptele tale; iată, am lăsat înaintea ta o uşă deschisă, pe care nimeni nu poate să o închidă, fiindcă, deşi ai putere mică, tu ai păzit cuvântul Meu şi nu ai tăgăduit numele Meu. 9. Iată, îţi dau din sinagoga satanei, dintre cei care se zic pe sine că sunt iudei şi nu sunt, ci mint; iată, îi voi face să vină şi să se închine înaintea picioarelor tale şi vor cunoaşte că te-am iubit.”
    ( Apocalipsa 3: 7- 9).
    Deci: ” iată, îi voi face să vină şi să se închine înaintea picioarelor tale şi vor cunoaşte că te-am iubit.” ( Apocalipsa 3: 9).
    ” 13. Aflându-se însă Iosua aproape de Ierihon, a căutat cu ochii săi şi iată stătea înaintea lui un om; acela avea în mână o sabie goală. Şi apropiindu-se Iosua de dânsul, i-a zis: “De-ai noştri eşti sau eşti dintre duşmanii noştri?” 14. Iar acela a răspuns: “Eu sunt căpetenia oştirii Domnului şi am venit acum!” Atunci Iosua a căzut cu fala la pământ, s-a închinat şi a zis către acela: “Stăpâne, ce porunceşti slugii tale?” 15. Zis-a către Iosua căpetenia oştirii Domnului: “Scoate-ţi încălţămintea din picioare, că locul pe care stai tu acum este sfânt!” Şi a făcut Iosua aşa.”
    ( Iosua 5: 13- 15);
    Apostolul Ioan s-a inchinat la ingeri: ” Şi eu, Ioan, sunt cel ce am văzut şi am auzit acestea, iar când am auzit şi am văzut, am căzut să mă închin înaintea picioarelor îngerului care mi-a arătat acestea.” ( Apocalipsa 22: 8), dar ingerul, ca sa dea o pilda de smerenie, l-a refuzat.

    8. IMPOTRIVA SUPREMATIEI PAPALE

    ” 8. Voi însă să nu vă numiţi rabi, că unul este Învăţătorul vostru: Hristos, iar voi toţi sunteţi fraţi. 9. Şi tată al vostru să nu numiţi pe pământ, că Tatăl vostru unul este, Cel din ceruri.” ( Matei 23: 8- 9), papa= tata;
    “Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui Mântuitor şi este.”
    ( Efeseni 5: 23).

    9. DESPRE GHICIT ( deschiderea Cartii)

    ” Să nu mâncaţi cu sânge; să nu vrăjiţi, nici să ghiciţi.” ( Levitic 19: 26);
    ” Să nu se găsească la tine de aceia care trec pe fiul sau fiica lor prin foc, nici prezicător, sau ghicitor, sau vrăjitor, sau fermecător” ( Deuteronom 18, 10);
    ” Căci popoarele acestea, pe care le izgoneşti tu, ascultă de ghicitori şi de prevestitori, iar ţie nu-ţi îngăduie aceasta Domnul Dumnezeul tău.” ( Deuteronom 18, 14);
    ” Pentru că aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Să nu vă lăsaţi amăgiţi de proorocii voştri şi de ghicitorii voştri care sunt în mijlocul vostru, şi să nu ascultaţi visele voastre, pe care le veţi visa” ( Ieremia 29: 8);
    ” Iar partea celor fricoşi şi necredincioşi şi spurcaţi şi ucigaşi şi desfrânaţi şi fermecători şi închinători de idoli şi a tuturor celor mincinoşi este în iezerul care arde, cu foc şi cu pucioasă, care este moartea a doua.” ( Apocalipsa 21: 8);
    ” Afară câinii şi vrăjitorii şi desfrânaţii şi ucigaşii şi închinătorii de idoli şi toţi cei ce lucrează şi iubesc minciuna!” ( Apocalipsa 22: 15).

    10. DESPRE POCAINTA

    1. Pocainta presupune rugaciune catre Dumnezeu ca sa ne ierte: ” Dumnezeule, fii milostiv mie, pacatosului.” ( rugaciunea vamesului, din Luca 18: 13);
    2. Pocainta presupune parerea de rau pentru pacatele facute ( “faptele moarte” Evrei 6: 1)) si dorinta de schimbare: ” Si i-a zis fiul: Tata, am gresit la cer si inaintea ta si nu mai sunt vrednic sa ma numesc fiul tau.” ( Luca 15: 21);
    3. Pocainta presupune si iertarea aproapelui: ” Tot asa si Tatal Meu cel ceresc va va face voua daca nu veti ierta- fiecare fratelui sau- din inimile voastre.” ( Pilda celui ce datora zece mii de talanti, din Matei 18: 35);
    4. Pocainta presupune marturisirea pacatelor: ” Marturisiti-va deci UNUL ALTUIA pacatele si va rugati UNUL PENTRU ALTUL” ( Iacov 5: 16), vezi si I Ioan 1: 9;
    Deoarece Domnul si Mantuitorul Iisus Hristos a zis apostolilor: ” Si zicand acestea a suflat asupra lor si le-a zis: LUATI DUH SFANT! CARORA VETI IERTA PACATELE LE VOR FI IERTATE; SI CARORA LE VETI TINE, VOR FI TINUTE.” ( Ioan 20: 22-23).
    5. Adevarata pocainta inseamna si facerea de fapte bune, nu doar sa nu faci cele rele: ” Faceti dar, roade vrednice de pocainta si nu incepeti a zice in voi insiva: Avem tata pe Avraam, caci va spun ca Dumnezeu poate si din pietrele acestea sa ridice fii lui Avraam. Acum securea sta la radacina pomilor, DECI ORICE POM CARE NU FACE ROADA BUNA SE TAIE SI SE ARUNCA IN FOC.” ( Luca 3: 9).

    11. DESPRE CONTINUITATEA BISERICII DE LA APOSTOLI PANA ASTAZI

    ” Şi Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui.” ( Matei 16: 18);
    ” şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.” ( Matei 28: 20).

    12. NU ORICINE POATE INTERPRETA SCRIPTURA

    – Ca Domnul Iisus a avertizat fariseii: ” Va rataciti nestiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.” ( Matei 22: 29) vorbind despre inviere;
    – ” Si alergand, Filip l-a auzit citind pe proorocul Isaia si i-a zis: Intelegi, oare, ce citesti?
    Iar el a zis: CUM AS PUTEA SA INTELEG DACA NU MA VA CALAUZI CINEVA? Si a rugat pe Filip sa se urce si sa sada cu el.” ( Faptele Apostolilor 8: 30- 31);
    – ” Si indelunga- rabdare a Domnului nostru socotiti-o drept mantuire, precum v- a scris si iubitul nostru frate Pavel dupa intelepciunea data lui,
    Cum vorbeste despre acestea in toate epistolele sale, IN CARE SUNT LUCRURI CU ANEVOIE DE INTELES, PE CARE CEI NESTIUTORI SI NEINTARITI LE RASTALMACESC, CA SI PE CELELALTE SCRIPTURI , SPRE A LOR PIERZARE.” ( II Petru 3: 15- 16).
    – ” Aceasta stiind mai dinainte, CA NICI O PROOROCIE A SCRIPTURII NU SE TALCUIESTE DUPA SOCOTINTA FIECARUIA;
    Pentru ca niciodata proorocia nu s- a facut din voia omului, ci oamenii cei sfinti ai lui Dumnezeu au grait, purtati fiind de Duhul Sfant.” ( II Petru 1: 20- 21);
    – ” Oare toti sunt apostoli? Oare toti sunt prooroci? OARE TOTI SUNT INVATATORI? Oare toti au putere sa savarseasca minuni? ” ( I Corinteni 12: 29).

    13. DESPRE VESNICIA CHINURILOR IADULUI ( Impotriva Martorilor)

    ” 43. Şi de te sminteşte mâna ta, tai-o că mai bine îţi este să intri ciung în viaţă, decât, amândouă mâinile având, să te duci în gheena, în focul cel nestins. 44. Unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. 45. Şi de te sminteşte piciorul tău, taie-l, că mai bine îţi este ţie să intri fără un picior în viaţă, decât având amândouă picioarele să fii azvârlit în gheena, în focul cel nestins, 46. Unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. 47. Şi de te sminteşte ochiul tău, scoate-l, că mai bine îţi este ţie cu un singur ochi în împărăţia lui Dumnezeu, decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în gheena focului. 48. Unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge.” ( Marcu 9: 43- 48).

    14. SUNTEM MANTUITI PRIN HAR, CREDINTA, FAPTE BUNE

    ” 8. Căci în HAR sunteţi mântuiţi, prin CREDINŢĂ, şi aceasta nu e de la voi: este darul lui Dumnezeu; 9. Nu din fapte, ca să nu se laude nimeni. 10. Pentru că a Lui făptură suntem, zidiţi în Hristos Iisus spre FAPTE BUNE, pe care Dumnezeu le-a gătit mai înainte, ca să umblăm întru ele.” ( Efeseni 2: 8- 10).

    15. IMPOTRIVA PREDESTINARII

    ” Ca martori înaintea voastră iau astăzi cerul şi pământul: viaţă şi moarte Zi-am pus eu astăzi înainte, şi binecuvântare şi blestem. ALEGE viaţa ca să trăieşti tu şi urmaşii tăi.” ( Deuteronom 30: 19);
    ” Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi cu pietre ucizi pe cei trimişi la tine; de câte ori am voit să adun pe fiii tăi, după cum adună pasărea puii săi sub aripi, dar nu aţi voit.” ( Matei 23: 37).

    16. DESPRE VORBIREA IN LIMBI

    ” darul limbilor va înceta” ( I Corinteni 13: 8);
    ” Dar în Biserică vreau să grăiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca să învăţ şi pe alţii, decât zeci de mii de cuvinte într-o limbă străină.” ( I Corinteni 14: 19);
    ” 1. Şi când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. 2. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. 3. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. 4. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi. 5. Şi erau în Ierusalim locuitori iudei, bărbaţi cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer. 6. Şi iscându-se vuietul acela, s-a adunat mulţimea şi s-a tulburat, căci FIECARE ÎI AUZEA PE EI VORBIND IN LIMBA SA. 7. Şi erau uimiţi toţi şi se minunau zicând: Iată, nu sunt aceştia care vorbesc toţi galileieni? 8. Şi cum auzim noi FIECARE LIMBA NOASTRĂ, în care ne-am născut? 9. Parţi şi mezi şi elamiţi şi cei ce locuiesc în Mesopotamia, în Iudeea şi în Capadocia, în Pont şi în Asia, 10. În Frigia şi în Pamfilia, în Egipt şi în părţile Libiei cea de lângă Cirene, şi romani în treacăt, iudei şi prozeliţi, 11. Cretani şi arabi, îi auzim pe ei vorbind în limbile noastre despre faptele minunate ale lui Dumnezeu!” ( Faptele Apostolilor 2: 1- 11).

    17. DESPRE TRUPUL SI SANGELE DOMNULUI ( cum ca nu sunt doar simboluri, cum spun protestantii)

    ” 53. Şi le-a zis Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi. 54. Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi. 55. Trupul este adevărată mâncare şi sângele Meu, adevărată băutură. 56. Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne întru Mine şi Eu întru el.” ( Ioan 6: 53- 56);
    ” 17. Şi luând paharul, mulţumind, a zis: Luaţi acesta şi împărţiţi-l între voi; 18. Că zic vouă: Nu voi mai bea de acum din rodul viţei, până ce nu va veni împărăţia lui Dumnezeu. 19. Şi luând pâinea, mulţumind, a frânt şi le-a dat lor, zicând: Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; aceasta să faceţi spre pomenirea Mea. 20. Asemenea şi paharul, după ce au cinat, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se varsă pentru voi.” ( Luca 22: 17- 20);
    ” 23. Căci eu de la Domnul am primit ceea ce v-am dat şi vouă: Că Domnul Iisus, în noaptea în care a fost vândut, a luat pâine, 24. Şi, mulţumind, a frânt şi a zis: Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi. Aceasta să faceţi spre pomenirea Mea. 25. Asemenea şi paharul după Cină, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă întru sângele Meu. Aceasta să faceţi ori de câte ori veţi bea, spre pomenirea Mea. 26. Căci de câte ori veţi mânca această pâine şi veţi bea acest pahar, moartea Domnului vestiţi până când va veni. 27. Astfel, oricine va mânca pâinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat faţă de trupul şi sângele Domnului. 28. Să se cerceteze însă omul pe sine şi aşa să mănânce din pâine şi să bea din pahar. 29. Căci cel ce mănâncă şi bea cu nevrednicie, osândă îşi mănâncă şi bea, nesocotind trupul Domnului.” ( I Corinteni 11: 23- 29).

    18. CINE SUNT PREOTII

    ” Aşa să ne socotească pe noi fiecare om: ca slujitori ai lui Hristos şi ca iconomi ai tainelor lui Dumnezeu.” ( I Corinteni 4: 1), iconom= administrator;
    Domnul si Mantuitorul Iisus Hristos a zis apostolilor ( si preotilor sfintiti de apostoli): ” Si zicand acestea a suflat asupra lor si le-a zis: LUATI DUH SFANT! CARORA VETI IERTA PACATELE LE VOR FI IERTATE; SI CARORA LE VETI TINE, VOR FI TINUTE.” ( Ioan 20: 22-23);
    ” 27. Iar voi sunteţi trupul lui Hristos şi mădulare (fiecare) în parte. 28. Şi pe unii i-a pus Dumnezeu, în Biserică: întâi apostoli, al doilea prooroci, al treilea învăţători; apoi pe cei ce au darul de a face minuni; apoi darurile vindecărilor, ajutorările, cârmuirile, felurile limbilor. 29. Oare toţi sunt apostoli? Oare toţi sunt prooroci? Oare toţi învăţători? Oare toţi au putere să săvârşească minuni?” ( I Corinteni 12: 27- 29);
    ” Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să îndreptezi cele ce mai lipsesc şi să aşezi preoţi prin cetăţi, precum ţi-am rânduit” ( Tit 1: 5).

    CUM SA SE COMPORTE PREOTII

    ” 2. Păstoriţi turma lui Dumnezeu, dată în paza voastră, cercetând-o, nu cu silnicie, ci cu voie bună, după Dumnezeu, nu pentru câştig urât, ci din dragoste; 3. Nu ca şi cum aţi fi stăpâni peste Biserici, ci pilde făcându-vă turmei.” ( I Petru 5: 2- 3).

    19. DE CE TINEM DUMINICA, NU SABATUL, CA ADVENTISTII

    Duminica a inviat Domnul Iisus
    ” 1. Iar în prima zi după sâmbătă, foarte de dimineaţă, au venit ele la mormânt, aducând miresmele pe care le pregătiseră. 2. Şi au găsit piatra răsturnată de pe mormânt. 3. Şi intrând, nu au găsit trupul Domnului Iisus. 4. Şi fiind ele încă nedumerite de aceasta, iată doi bărbaţi au stat înaintea lor, în veşminte strălucitoare. 5. Şi, înfricoşându-se ele şi plecându-şi feţele la pământ, au zis aceia către ele: De ce căutaţi pe Cel viu între cei morţi? 6. Nu este aici, ci S-a sculat. Aduceţi-vă aminte cum v-a vorbit, fiind încă în Galileea, 7. Zicând că Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoşi şi să fie răstignit, iar a treia zi să învieze. 8. Şi ele şi-au adus aminte de cuvântul Lui.” ( Luca 24: 1- 8);
    ” În ziua întâi a săptămânii (Duminică) adunându-ne noi să frângem pâinea, Pavel, care avea de gând să plece a doua zi, a început să le vorbească şi a prelungit cuvântul lui până la miezul nopţii.” (Faptele Apostolilor 20: 7).

    20. DESPRE FECIOARA MARIA
    PURUREA-FECIORIA MARIEI

    ” Apoi m-a dus bărbatul acela înapoi la poarta cea din afară a templului, spre răsărit, şi aceasta era închisă.
    Şi mi-a zis Domnul: “Poarta aceasta va fi închisă, nu se va deschide şi nici un om nu va intra pe ea, căci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va fi închisă. ”
    ( Ezechiel 44, 1- 2).
    ” Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, FECIOARA va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel.” ( Isaia 7: 14).
    TEXTE DIN SCRIPTURA CARE DOVEDESC CINSTEA CE O DATORAM FECIOAREI
    ” Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret,
    Către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria.
    Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei.”
    ( Luca 1, 26- 28);
    ” Iar când a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei şi Elisabeta s-a umplut de Duh Sfânt,
    Şi cu glas mare a strigat şi a zis: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău
    Şi de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu?
    Că iată, cum veni la urechile mele glasul salutării tale, pruncul a săltat de bucurie în pântecele meu.
    Şi fericită este aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de la Domnul.
    Şi a zis Maria: Măreşte sufletul meu pe Domnul.
    Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu,
    Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.
    Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic şi sfânt este numele Lui. ”
    ( Luca 1, 41- 49).
    ” Şi s-a arătat din cer un semn mare: o femeie înveşmântată cu soarele şi luna era sub picioarele ei şi pe cap purta cunună din douăsprezece stele.
    Şi era însărcinată şi striga, chinuindu-se şi muncindu-se ca să nască.
    Şi alt semn s-a arătat în cer: iată un balaur mare, roşu, având şapte capete şi zece coarne, şi pe capetele lui, şapte cununi împărăteşti.
    Iar coada lui târa a treia parte din stelele cerului şi le-a aruncat pe pământ. Şi balaurul stătu înaintea femeii, care era să nască, pentru ca să înghită copilul, când se va naşte.
    Şi a născut un copil de parte bărbătească, care avea să păstorească toate neamurile cu toiag de fier. Şi copilul ei fu răpit la Dumnezeu şi la tronul Lui,
    Iar femeia a fugit în pustie, unde are loc gătit de Dumnezeu, ca să o hrănească pe ea, acolo, o mie două sute şi şaizeci de zile.
    Şi s-a făcut război în cer: Mihail şi îngerii lui au pornit război cu balaurul. Şi se războia şi balaurul şi îngerii lui.
    Şi n-a izbutit el, nici nu s-a mai găsit pentru ei loc în cer.
    Şi a fost aruncat balaurul cel mare, şarpele de demult, care se cheamă diavol şi satana, cel ce înşeală pe toată lumea, aruncat a fost pe pământ şi îngerii lui au fost aruncaţi cu el.
    Şi am auzit glas mare, în cer, zicând: Acum s-a făcut mântuirea şi puterea şi ărăţia Dumnezeului nostru şi stăpânirea Hristosului Său, căci aruncat a fost pârâşul fraţilor noştri, cel ce îi pâra pe ei înaintea Dumnezeului nostru, ziua şi noaptea.
    Şi ei l-au biruit prin sângele Mielului şi prin cuvântul mărturiei lor şi nu şi-au iubit sufletul lor, până la moarte.
    Pentru aceasta, bucuraţi-vă ceruri şi cei ce locuiţi în ele. Vai vouă, pământule şi mare, fiindcă diavolul a coborât la voi având mânie mare, căci ştie că timpul lui e scurt.
    Iar când a văzut balaurul că a fost aruncat pe pământ, a prigonit pe femeia care născuse pruncul.
    Şi femeii i s-au dat cele două aripi ale marelui vultur, ca să zboare în pustie, la locul ei, unde e hrănită acolo o vreme şi vremuri şi jumătate de vreme, departe de faţa şarpelui.
    Şi şarpele a aruncat din gura lui, după femeie, apă ca un râu ca s-o ia apa.
    Şi pământul i-a venit femeii într-ajutor, căci pământul şi-a deschis gura sa şi a înghiţit râul pe care-l aruncase balaurul, din gură.
    Şi balaurul s-a aprins de mânie asupra femeii şi a pornit să facă război cu ceilalţi din seminţia ei, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi ţin mărturia lui Iisus.”
    ( Apocalipsa 12, 1- 17).
    A FOST PROFETITA IN PRIMA CARTE A BIBLIEI
    ” Duşmănie voi pune între tine şi între femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei; aceasta îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei înţepa călcâiul” ( Facerea 3: 15).

    21. DESPRE POST ( necesitatea lui)

    ” să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea” ( I Corinteni 7: 5);
    ” Şi hirotonindu-le preoţi în fiecare biserică, rugându-se cu POSTIRI, i-au încredinţat pe ei Domnului în Care crezuseră. ” ( Faptele Apostolilor 14: 23);
    ” 34. Iar Iisus a zis către ei: Puteţi, oare, să faceţi pe fiii nunţii să postească, cât timp Mirele este cu ei?
    35. Dar vor veni zile când Mirele se va lua de la ei; ATUNCI VOR POSTI în acele zile. ” ( Luca 5: 34- 35);
    ” El le-a zis: Acest neam de demoni cu nimic nu poate ieşi, decât numai cu rugăciune şi cu post.” ( Marcu 9: 29);
    Insusi Domnul a postit: ” Şi după ce a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, la urmă a flămânzit.” ( Matei 4: 2);
    CUM POSTIM
    ” 16. Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor.
    17. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală,
    18. Ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.” ( Matei 6: 16- 18);
    ” 6. Nu ştiţi voi postul care Îmi place? – zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor. 7. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine. 8. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu. 9. Atunci vei striga şi Domnul te va auzi; la strigătul tău El va zice: Iată-mă! Dacă tu îndepărtezi din mijlocul tău asuprirea, ameninţarea cu mâna şi cuvântul de cârtire, 10. Dacă dai pâinea ta celui flămând şi tu saturi sufletul amărât, lumina ta va răsări în întuneric şi bezna ta va fi ca miezul zilei.” ( Isaia 58: 6- 10).

    22. DESPRE PURCEDEREA DUHULUI SFANT NUMAI DE LA TATAL ( nu si de la Fiul, cum zic catolicii)

    ” Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine.” ( Ioan 15- 26).

    23. DESPRE CALUGARIE

    ” Că sunt fameni care s-au născut aşa din pântecele mamei lor; sunt fameni pe care oamenii i-au făcut fameni, şi sunt fameni care s-au făcut fameni pe ei înşişi, pentru împărăţia cerurilor. Cine poate înţelege să înţeleagă.” ( Matei 19: 12), famen in sens larg, fara familie;
    ” 28. Şi a început Petru a-I zice: Iată, noi am lăsat toate şi Ţi-am urmat. 29. Iisus i-a răspuns: Adevărat grăiesc vouă: Nu este nimeni care şi-a lăsat casă, sau fraţi, sau surori, sau mamă, sau tată, sau copii, sau ţarine pentru Mine şi pentru Evanghelie, 30. Şi să nu ia însutit – acum, în vremea aceasta, de prigoniri – case şi fraţi şi surori şi mame şi copii şi ţarine, iar în veacul ce va să vină: viaţă veşnică.” ( Marcu 10: 28- 30);
    ” Dar cel ce stă neclintit în inima sa şi nu este silit, ci are stăpânire peste voinţa sa şi a hotărât aceasta în inima sa, ca să-şi ţină fecioara, bine va face.” ( I Corinteni 7: 37);
    ” 32. Dar eu vreau ca voi să fiţi fără de grijă. Cel necăsătorit se îngrijeşte de cele ale Domnului, cum să placă Domnului. 33. Cel ce s-a căsătorit se îngrijeşte de cele ale lumii, cum să placă femeii.” ( I Corinteni 7: 32- 33);
    ” Iar Iisus, privind la el cu dragoste, i-a zis: Un lucru îţi mai lipseşte: Mergi, vinde tot ce ai, dă săracilor şi vei avea comoară în cer; şi apoi, luând crucea, vino şi urmează Mie.” ( Marcu 10: 21).

    24. DESPRE MILOSTENIE

    ” Iar facerea de bine şi întrajutorarea nu le daţi uitării; căci astfel de jertfe sunt bine plăcute lui Dumnezeu.” ( Evrei 13: 16);
    ” Toate vi le-am arătat, căci ostenindu-vă astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Iisus, căci El a zis: Mai fericit este a da decât a lua.” ( Faptele Apostolilor 20: 35);
    ” 33. Vindeţi averile voastre şi daţi milostenie; faceţi-vă pungi care nu se învechesc, comoară neîmpuţinată în ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie nu o strică. 34. Căci unde este comoara voastră, acolo este inima voastră.” ( Luca 12: 33- 34).

    • August 17, 2011 6:42 am

      Multumim pt informatii, dar din cate am citit eu, sustinerea Scripturii la f multe dintre puncte este foarte subtire si chiar fortata!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: