Skip to content

O perspective crestina asupra crizei economice

Octombrie 18, 2008

Titlurile ziarelor ne spun povestea in timp ce in zilele recente am vazut economia Americana si sistemul ei financiar lovita de esecuri seismice si disparitia virtuala a bancilor de investitii majore. Dezbaterile  aprinse care au loc in Washington zilele astea sunt cu privire la ce forma si cat de mult sa intervina guvernul in asa fel incat sa restaureze stabilitatea pe pietele financiare.

Comparatiile cu Marea Depresie sunt inevitabile, dar criza de astazi seamana prea putin cu colapsul economic total de la sfarsitul anilor 1920. Capitalismul nu se afla in criza si fundamentele economiei americane raman puternice. Cand presedintele Franklin D. Roosevelt a preluat presidentia in 1933, natiunea avea de aface cu o reala criza si colaps economic. In cea mai mare parte bancile erau inchise si natiunea nu mai avea afaceri.

Nimic de genul acesta nu se intampla acum, dar sistemul financiar in mod clar are nevoie de reforma si realism. Fundamentele economiei raman intacte. Acestea includ inovatia Americana, o forta de munca dedicata, cerere de consum puternica, vaste resurse naturale, si un capital intelectual nelimitat.

Mai mult ca orice altceva, aceasta criza are de aface cu ceea ce se intampla atunci cand pietele ajung sa de-a ochii cu o valutatie excesiva. Spusa pe sleau, o valutatie bombastica a dus la aventuri cu riscuri mari financiare si mai rau. Colapsul sub primar al pietei ipotecare a reiesit ca o valutatie mai realista a imobiliarelor, fortata fiind de corectiile de piata. Vastul sistem financiar global, a aceptat valutatiile bombastice ca fiind reale si au facut tranzactii cu ipotecile riscante de parca jocul asta se putea juca la nesfarsit. Acesta a fost nebunie curata.

Au mai existat si alte cauze ale problemelor curente pe piete si alte forte care lucrau in economie in ansamblul ei. Caderea dolarului si cresterea pretului la petrol au jucat un rol si au cauzat si mai multe schimbari fundamentale care aveau de a face cu economia globalizata si continua trecere spre o economie bazata pe cunostinta in era tehnologica.

Avea oare de aface numai cu lacomia? Da si nu. In filmul „Wall Street” personajul Gordon Gekko declara pentru posteritate „lacomia e buna”. Dar economia este intr-adevar condusa de lacomie?

Intrebarea asta ne cere sa ne intoarcem la ceea ce am numii „Cursul unul al economiei” (Economy 101 inseamna economie explicate 1 la 1, de la zero, ntr.) Nimeni n-a explicat bazele economiei la fel de bine ca Adam Smith in volumul classic din 1776 „Bogatia natiunilor”. Asa cum explica marele ganditor scotian, o economie este bazata pe transferul de bunuri si servicii de la un individ la altul. Fiecare partener intr-o tranzactie trebuie sa creada ca acest transfer este in interesul lui sau transferul nu se mai face voluntar. Ambele parti cauta sa castige ceva din acest transfer. Si pentru ca nici o persoana nu isi poate implinii propriile nevoi in mod individual, un sistem economic vast prinde viata rapid. Indivizii schimba bunuri si servicii prin schimbul de moneda sau prin alta forma pre stabilita de valori.

In fiecare stagiu, transferul se face pentru ca cei implicati doresc si intentioneaza sa aiba un castig. Entitatea legala a unui corporati ingaduie indivizilor sa se organizeze impreuna pentru o cauza comuna economica pentru a avea anumite protectii legale. Piata de actiuni ingaduie fiecatrui investior individual sa cumpere o actiune intr-o companie, astfel ingaduind corporatiei sa se foloseasca de capitalul lor in speranta unor castiguri viitoare. Piata functioneaza pentru ca toti cei interesati spera sa castige prin acest process.

Dezvoltarea vasta a sistemelor economice se consolideaza pur si simplu pe principiul simplu ca toti participantii sunt gata sa schimbe un bun pentru un altul pe care il vor mai multi si  a investeasca in speranta unui castig viitor.

Este aceasta lacomie? In esenta nu este deloc lacomie. Dorinta de a face profit, un venit si un castig material nu este in esenta lacomie. Biblia invata in mod clar ca fiecare lucrator este vrednic de plata lui si ca rasplatile muncii ar trebui sa o urmeze, ingeniozitatea si investitiile.

Lacomia isi scoate capul urat atunci cand indiizii si grupurile, (cum ar fi corporatiile si fondurile de pensionare) cauta un castig irealist pe seama altora si apoi se folosesc de mijloace ilegitime pentru a castiga ceea ce vor. Data fiind natura acestei lumi decazute si realitatea pacatoseniei umane , ar trebui sa ne asteptam ca lacomia sa fie o ispita constanta. Laomia va momi pe cei bogati sa asupreasca pe cei saraci, pe partenerii unei tranzactii sa minta pe ceilalti, si investitorii sa isi asume riscuri irationale.  Toate acestea sunt evidente in aceasta criza.

Crestinii ar trebui sa se gandeasca in mod serios despre aceasta criza economica si sa mediteze la ce inseamna sa devi un participant crestin in aceasta economie. Asa cum Adam Smith recunostea, economia este o realitate morala. Fiintele umane se actualizeza pe sine moral atunci cand fac alegeri morale si prin participarea in acest sistem economic – si cu totii suntem participanti.

Intr-adevar, una din diferentele definitorii dintre criza curenta si criza din 1920 si 1930 este ca vasta majoritate a americanilor sunt acum, in fapt, investitori. Conturile noastre de pensionare sunt, in mare parte, amestecate cu investitiile titanilor industriei. Prin fondurile lor de pensionare, invatatorii si profesorii sunt investitori alaturi de Warren Buffet. Nu astfel statea lucrurile si in Marea Depresie. Noi vrem si avem nevoie ca piata de actiuni sa mearga bine si rezultatul oricarei crize pe piata afecteaza atat pe Bill Gates cat si pe lucratorul intr-o clinica medicala.

Crestinii ar trebui sa priveasca economia ca pe un test al valorilor noastre. Biblia valorifica munca cinstita si lucratorii devotati si asa trebuie sa facem si noi. Biblia avertizeaza impotriva practicilor necinstite in afaceri si trebuie sa veghem. Valutatiile false sunt de fapt minciuni. Practiciile contabile necinsitite sunt doar forme mai sofisticate de minciuna. Iar informatiile de la surse interne este o forma de furt.

Biblia onoreaza investitiile si ingeniozitatea, si crestinii trebuie sa fie atenti la impulsul de a de a face castiguri in timp scurt sis a puna presiuni pentru un profit instantaneu. Pe termen lung intreaga economie trebuie sa prospere daca vasta majoritate o sa o duca bine si o sa realizeze un profit responsabil.

Astfel, criza curenta arunca lumina asupra ceea ce se intampla cand lucrurile scapa de sub control, cand diferite presiuni distorsioneaza operarea corecta a pietelor si cand valutatiile irationale momesc investitorii sa faca investiti proaste. Necinstea intra in scena pe mai multe nivele si investitoriii individuali de prea multe ori sunt lasati in intuneric.

Cand aceste lucruri se intampla economia este amenintata de lipsa de incredere, si increderea este cea mai esentiala moneda de schimb atunci cand vine vorba de tranzacti economice. Fara incredere intregul sistem intra in colaps.

Marea dezbatere din Washington e cu privire la cat de mult sa intervina guvernul. Prudenta ar indica faptul ca, cu cat mai putin intervine guvernul cu atat mai bine. Adam Smith era increzator ca „o mana ascunsa ” in economie ar rectifia excesul si ar pedepsi pe rau-facatori. Eu cred ca el are in mare dreptate, dar guvernul este, fie ca ne place sau nu, unul dintre participante in acest sistem economic.

Problema cu a lasa pietele sa isi resolve problema acesta si a lasa „mana ascunsa” sa pedepseasca pe actionarii rai si deciziile rele, consta in faptul ca in aceasta situatie micul investitor este zdrobit impreuna cu titanul industrial. Mai mult, intreaga economie ar avea de aface cu o criza de incredere.

Astfel, priviti dezbaterile din Washington cu interes si luati in considerare cum ar trebui sa inteleaga un crestin economia si vietile noastre economice. Piata libera nu este perfecta, dar capitalismul a adus mai multa bogatie mai multor oameni decat oricare alt sistem. Rasplateste investitiile, munca si iscusinta si se inalta pe inovatii. Idei mai bune si produse mai bune, elimina ideiile inferioare si produsele inferioare. Data fiind realitatea pacatorului omenest, n-ar trebui sa centralizam controlul economic in mainile catorva ci sa distribuim puterea economica celor multi. O economie bazata pe piata libera distribuie puterea multimilor de muncitori, investititori, inventatori si consumatori.

Nici o economie nu e perfecta, dar economia Americana ramane o minune. Criza prezenta este o oportunitate sa regandim unele din intrebarile de baza si sa restauram increderea. Nu exista iesiri usoare dintr-o astfel de criza si nici solutii lipsite de durere. Totusi, am schimba sistemul asta pe un oricare altul?

Criza curenta ar trebui sa aminteasca crestinilor ca nu suntem chemati sa fim doar simpli actionari economici si administratori, ispravnici. Tot ce suntem, tot ce facem si tot ce avem apartine in realitate lui Dumnezeu si trebuie pus la dispozitia scopurilor Imparatiei. Lumea asta nu este casa noastra si comoara noastra nu se gaseste aici. Noi trebui sa facem tot, sa investim tot, sa avem tot, sa cumparam tot pentru Gloria lui Dumnezeu.

In cele din urma, aceasta criza economica curenta s-ar putea sa ii ajute pe crestini sa se gandesaca la o alta problema-pensia. Unde in Biblie ni se spune sa aspiram la anii si decenii de relaxare fara munca? Nu e nimic gresit in a strange bani pentru ceea ce lumea numenste pensionare. In realitate este o administrare buna a fondurilor. Mai mult, nu e nimic gresit cu lucratorii care sa se bucure de roadele muncii lor. Dar crestinii ar trebui sa se gandesca la pensionare ca la o oportunitate de a fi reangajati in slujba Imparatiei.

Criza de astazi din sistemul financiar n-ar trebui sa fie o amenintare la sanatatea si vitalitatea pe termen lung a sistemului nostru economic. Sunt motive de ingrijorare, dar panica nu e justificata. Decat sa apesi butonul de panica, foloseste-ti energia pentru a te gandi cum crestinii ar trebui sa Il glorifice pe Dumnezeu in vietile lor. Ar trebui sa privim dezbaterile din Washington si New York cu interes dar ar trebui sa ne cercetam propriile noastre inimi cu si mai mare urgenta.

Anunțuri
5 comentarii leave one →
  1. Animaliciul74 permalink
    Octombrie 21, 2008 3:00 am

    Hai ca incepi sa scrii dain ce in ce mai bine 😛

  2. Octombrie 23, 2008 6:09 am

    Merci, dar pacat ca nu am scris eu. Nici macar nu am tradus eu 😦 🙂

  3. oana prodan permalink
    Noiembrie 15, 2008 9:49 am

    frumoasa interpretare

Trackbacks

  1. Da, sunt bancher. Și mi-s mândru. | Live long or live good. A technical life question... or just... not
  2. O perspective creștină asupra crizei economice « ADEVĂRUL UNIC

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: